Rechinii sunt pești cu schelet cartilaginos și cu un corp hidrodinamic. Există peste 300 de specii; cele mai multe sunt marine, dar există și unii rechini de apă dulce.

Rechinii posedă între cinci și șapte branhii pe fiecare latură a corpului prin care se efectuează respirația. Pielea lor este acoperită de denticuli dermali care îi protejează de leziuni sau paraziți și le asigură o mai bună dinamică în mediul acvatic. O altă caracteristică a rechinilor este că dinții lor sunt substituibili.

Din punct de vedere al dimensiunii lor, rechinii prezintă o mare varietate de la rechinul pigmeusau Euprotomicrus bispinatus o specie care trăiește în zonele profunde ale mărilor și care măsoară aproximativ 22 de centimetri în lungime până la rechinul-balenă sau Rhincodon typus, cel mai mare pește cunoscut, care poate să atingă o lungime de până la 12 metri și care, precum balenele, se alimentează numai cu plancton. Rechinul-taur, Carcharhinus leucas, este cunoscut pentru capacitatea sa de a înota atât în apă sărată cât și în apele dulci din zonele de deltă.

În anul 2010, 6 persoane au fost omorâte de rechini în întreaga lume.În schimb, oamenii ucid anual aproximativ 73 de milioane de rechini.

• Sunt aproape 40 de specii de delfini in intreaga lume.
• Sunt mamifere cetacee marine ce au asadar, sange cald.
• Majoritatea traiesc in oceanele tropicale si temperate, in timp ce 5 specii de delfini traiesc in rauri.
• Fiind animal carnivor, delfinul are in meniu pesti, crustacee, calamari.
• Un delfin de aproximativ 120 kg consuma in jur de 15 kg de pesti pe zi.
• Delfinul este un mamifer jucaus, inteligent si istet.
• Totodata sunt foarte sociabili, traiesc in grupuri, vaneaza si se joaca impreuna, grupurile putand numara uneori si peste 1000 de membri.
• In functie de specie, gestatia dureaza de la 9 si pana la 17 luni.
• Femelele sunt foarte atasate de puii lor si au fost deseori observate cum isi arata instinctul matern fata de ei.
• Puii stau in permanenta in prezenta mamei pe o perioada de la 3 si pana la 8 ani.
• Cand doarme, delfinul pluteste la o adancime de 30 cm paralel cu suprafata apei.
• Datorita numarui mare de globule rosii din sange, delfinul poate sta sub apa 15 minute fara sa iasa la suprafata.
• Prin saltul lor deasupra apei pot atinge o inaltime de 6 metri.
• Delfinul comun poate inota cu o viteza de 32 km/h.
• Stomacul delfinului este format din 3 compartimente.
• Atunci cand se nasc, puii sunt expulzati din abdomenul mamei cu coada inainte si nu cu capul, ca la restul mamiferelor.
• Unii masculi omoara puii pentru ca mamele lor sa devina receptive sexual fata de ei.
• Sub piele are un strat de grasime ce atinge si 30 cm grosime.
• In mod normal, delfinul respira o data la 6 minute.
• Specia de delfin care se adapteaza cel mai bine in captivitate este Afalinul.
• Media de viata este intre 20 si 30 de ani.
• Unele boli se pot vindeca in urma terapiilor de inot cu delfinii.
• Delfinul doarme cu un ochi deschis si totodata, fiecare ochi se misca independent unul fata de altul.
• Ochii lor sunt protejati impotriva sari din apa de mare de o membrana lacrimala ce are consistenta unui lipici.
• Se vindeca si se regenereaza deosebit de repede.
• Fata de alte animale acvatice, delfinul respira prin plamani si nu prin branhii.
• Daca sunt mangaiati excesiv, pot deveni agresivi.
• La adancitura din crestetul capului se afla nara acestora numita Event.
• Gura delfinului numara pana la 100 de colti si nu isi pierde nici unul pe parcursul vietii.
• Marina SUA foloseste delfinii pentru localizarea scafandrilor pierduti.
• Se pot recunoaste in oglinda.
• Grupurile de delfini ce traiesc impreuna se numesc Pastaie.
• Orca sau Balena Ucigasa este de fapt o specie de delfin.
• Exista si o specie de delfini roz in apele Amazonului.

 

The ocean is everything I want to be.Beautiful mysterious,wild and free.

Pentru a scapa de pradatori caracatitele produc o ”cerneala” pe care o arunca in acestia, obtinand timp sa fuga.Aceasta cerneala poate fi de trei culori : rosie , neagra sau maro.

Caracatitele sunt diferite.De exemplu : Caracatita imitatoare este specia care poate lua forma mai multor animale intr-un timp foarte scurt. 

Toate caracatiţele sunt veninoase, dar numai caracatiţa cu inele albastre are capacitatea de a ucide un om. Pe cât sunt de frumoase, pe atât sunt de veninoase.

Caracatiţa comună are aproximativ 240 de ventuze pe fiecare braţ. În plus, trei cincimi dintre neuronii unei caracatiţe nu se găsesc în creier, ci în braţe. Este ca şi cum fiecare braţ are propriul creier. De exemplu, s-a observat că atunci când cercetătorii au tăiat o parte dintre braţele unor caracatiţe (care pot creşte la loc) acesta nu numai că se poate deplasa singur, dar în situaţia în care întâlneşte o sursă de hrană, o imobilizează şi încearcă să o îndrepte spre locul unde ştie că ar trebui să se găsească gura caracatiţei.

Cele aproximativ 1600 de ventuze nu au doar rol tactil, ci şi olfactiv: le ajută pe acestea să detecteze mirosurile. 

 

 

\

• THE OCEAN CALMS MY RESTLESS SOUL

 

 

Broasca testoasa de apa este raspandita pe un areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord-Vest.

In Romania, ea a fost raspandita pe aproape tot cuprinsul tarii, dar in efective relativ reduse, iar astazi este tot mai putin intalnita.

Locurile preferate ale acestei broaste testoasesunt malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si zonele mlastinoase, greu de strabatut de alte animale.

Broasca testoasa europeana este de talie mica spre mijlocie, prezentand varietati cuprinse intre 15-25 cm. Formatul corporal este diferit in functie de categoria de varsta, evoluand de la o forma relativ rotunda la tineret, la o forma ovala la materialul adult.

Membrele testoasei de apa sunt foarte puternice, in forma de coloana, cu labe puternice si palmate, prevazute cu gheare lungi si puternice, in numar de 5 la membrele anterioare si 4 la cele posterioare. Ca particularitate,putem mentiona ca ghearele sunt unite printr-o membrana interdigitala, care le permite deplasarea usoara in apa.

Corpul este bine inchis intr-o carapace dura, osificata, acoperita cu placi de natura cornoasa. Placa anala a carapacei este intreaga, nedevizibila, coada scurta, fara terminatie cornoasa. De ambele parti ale cozii, pe partea interna a coapselor, sunt prezenti cate un tubercul conic cornos.

Culoarea este foarte variabila, cu tesutul de nuanta ce se extinde de la brun pana la negru, pe suprafata careia se gasesc raspandite mici pete sau linii de culoare galbena. Pe regiunea capului, a gatului si a membrelor se gasesc de asemenea pete de culoare galbena.